Da, stiu, suna cam pompos. Dar asta cred ca eu dupa doua luni de convietuire cu Motanila, motanelul meu dulce. Nu am avut niciodata un animalut. Nu, pestii din acvariu nu se pun. Dar cu Motanila e o alta poveste. A fost dragoste la prima vedere.
Recunosc ca incepusem sa ma uit dupa pisici si m-am inscris in cateva grupuri de adoptii. Dar nici eu, nici altcineva nu credea ca asta chiar se va intampla, sa am propriul meu motanel.
Era putin stingher in poza din prezentare si avea o fata trista. Cu capul usor aplecat intr-o parte, cu o combinatie de portocaliu cu alb, cumva mi-a ramas in suflet. Si nu l-am mai uitat apoi.
Primul hop
Ceva s-a intamplat si nu am mai putut sa il iau. Dar ma gandeam cu tristete ca va avea o alta familie, va fi iubit de altcineva sau poate nu va fi adoptat prea curand si va ramane printre pisicii pe care nimeni nu vrea sau nu poate sa ii ia acasa.
Ma gandeam ca, orice ar fi, am sa il sustin financiar. Dar chiar si asa nu mi se parea de ajuns. Voiam sa il vad in fiecare zi, sa ii zambesc si sa il fac sa simta ca universul il iubeste. Si pana la urma cred ca am reusit.
Cum e relatia noastra?
Ne invadam pe rand spatiul personal. Eu il pup cand vrea sa fie singur, iar el vine in bratele mele cand simte nevoia, fie ca am treaba sau nu. Eu cred ca ne iubim.
La inceput (stiu ca va suna ciudat), de fiecare data cand simteam prin oras miros de toaleta, ma gandeam la el, iar cand vedeam o pisica mi se facea dor de el. La doar cateva zeci de minute distanta, ma topeam de dor si imi faceam griji ca poate se simte singur si neiubit, abandonat intr-un apartament mic si gol.
Si acum, cand vad pisicute in poze si ma cuprinde un drag de ele, imi amintesc de el si simt nevoia sa ii arat ca e iubit.
De ce cred eu ca pisicile fac lumea mai buna?
Pentru ca nasc iubire si dragalasenie. Pentru ca ne fac pe noi, oamenii, mai blanzi, mai atenti si mai delicati cu micile feline. Ne fac mai umani.
Pisicile stiu ce e joaca si ne provoaca si pe noi, stiu ce e copilaria si ne cheama si pe noi acolo. Si noi mergem. Fara teama, fara ezitari, cu bucurie si incantare, scotand sunete de copii, purtandu-ne cand ca niste copii, cand ca niste parinti ocrotitori. Pisicile scot ce e mai bun in noi.
De ce cred eu ca pisicile fac lumea mai buna? Pentru ca viata cu o blanitza aduce mai multa bucurie, mai multa joaca si o mai buna intelegere a celorlalti. Dar asta cred doar eu.
Tu ce parere ai? Povesteste-mi despre tine! Ai un animalut? Care e relatia voastra?
